Adevărata criză va fi economică și va dura mult dincolo de iarna asta

Toată lumea se gîndește zilele astea la prețurile energiei. Ideea dominantă este că principalul efect detrimental va fi la nivelul populației, la felul în care costul electricității și gazelor vor împovăra cheltuielile gospodăriilor în iarna care vine.

Foarte adevărat, evident. O să ne cam ardă la buzunar. Dar nu de acolo vine principala primejdie. Criza care urmează, comparabilă cu criza energetică din anii ’70, va fi lungă și își va face efectele îndeosebi pe partea economică, la nivel de firme.

România, cel puțin, e de departe cea mai puțin afectată țară din punct de vedere a creșterii prețurilor la energie în domeniul rezidențial. O să suferim, cum să nu. Dar simplul fapt că jumătate din gospodăriile României se încălzesc pe lemne va reprezenta o pavăză suficient de eficientă împotriva creșterii prețurilor la încălzire. Iată cum medievalitatea poporului român prezintă și părți bune, nu?

În schimb, recesiunea urîtă care deja își arată colții își va face efectul mult dincolo de iarna viitoare. Cel puțin doi-trei ani de zile vom sta sub efectul zăticnirii economice generată de reașezările de preț și mai ales de fluxuri de distribuție la energie.

Reverberațiile geopolitice ale acestei crize vor afecta toate societățile occidentale mult timp de aici încolo. Nu degeaba fac comparație cu criza petrolului din anii ’70, care a durat cel puțin șapte ani pînă cînd țările occidentale au reușit să-i neutralizeze efectele.

Germania e principalul motor economic al Uniunii Europene. De cînd am intrat în UE, am devenit din ce în ce mai dependenți de acest motor. Cînd Germania strănută, toată Europa răcește. Problema e că acum nu va strănuta, va face ditamai pneumonia. Deja sînt semne că industria germană horcăie.

Vremea energiei ieftine, obținută pe bază de înțelegeri geostrategice cu rușii, care să-i ofere o competitivitate necruțătoare în fața celorlalți, a trecut. A înțărcat bălaia. Hai cu solidaritatea, coană Merkel. Vă mai aduceți aminte cum erați voi, nemții, ai naibii de solidari cu noi, cînd luați doar voi gaz ieftin de la ruși și vă făleați cu ditamai priceperea de competitivitate și admonestați primitivii est-europeni că nu muncesc suficient de mult?

Uite așa ar trebui să fie și restul Europei cu voi acuma. Și grecii. Și românii. Și polonezii. Să vă batem obrazul că nu știți economie și că trebuie să faceți sacrificii. Hai, nu vă vindeți niște insule, ca să nu mai aveți deficit? Hai, nu strîngeți cureaua, că nu mai aveți economia suficient de performantă? Iaca să vezi acuma competitivitate nemțească, dacă s-a încheiat luna de miere cu Rusia.

Problema e că acest Schadenfreude, un sentiment cît se poate de nemțesc și de necesar, nu ne va ajuta la mare lucru. Dacă suferă Germania, vom suferi și noi. Căci ne-am dat legați de mîini și de picioare cînd am intrat în UE și sîntem dependenți economic de ea. În primul și în primul rînd economic.

Acum șomajul în România e la un nivel rezidual, în jur de 2,5%. Să vezi la anul. Să vezi peste doi ani. Să vezi efectul cumulat al creșterii șomajului intern, generat de închiderea de fabrici din România, peste care se va prăvăli și întoarcerea multor români din străinătate. Căci și ei își vor pierde locurile de muncă. Și occidentalilor n-o să le pese nici cît negru sub unghie de ei. Vor fi făcuți pachet de către deontologii capitalismului fără plasă de siguranță, să fie trimiși înapoi pe meleagurile medievale, că nu vor mai avea nevoie de ei.

E simplu. E logica necruțătoare a capitalismului colonialist. Cînd e bine și au nevoie de forță de muncă ieftină, ți-i suflă de sub nas. Cînd e groasă treaba, își trimit înapoi străinii să sufere de șomaj la ei acasă, să nu încarce asistența socială occidentală. Ghinion. Deontologie de cea mai bună calitate. Cum îi zice? Solidaritate. Da, da. Cum să nu.

Mare parte din economie se va bloca. În cel mai bun caz vom stagna. Mai probabil vom da înapoi. Costurile sociale vor crește puternic. De unde bani? Nyet energie ieftină, nyet profit. Rușii își vor redirecționa fluxurile energetice spre Asia. China și India vor beneficia de o competitivitate și mai ridicată în fața țărilor dezvoltate, din bazinul geostrategic NATO.

O să fie urît. Nu încălzirea în zona rezidențială va fi principala problemă. Nu iarna care bate la ușă va fi vîrful de criză. De-abia la anul pe vremea asta o să plîngem cu adevărat în batistă. Și nu va dura doar în 2023. Se va revărsa cu siguranță și în 2024.

Cine va fi la guvernare la anul, în 2023, să primească toate lichidele necesare? Bună întrebare, tovarășu’ sociolog. Ne mai gîndim. Îți răspundem la anu’. Pînă atunci, te rugăm noi, hai să nu mai discutăm pe subiectul ăsta.

Ce-o să avem noi în 2024, cînd va fi în continuare criză economică, iar lumea va fi fiartă de nervi și de draci pe cei de la putere, după doi ani de criză în care nu va funcționa asistența socială și săracii vor fi lăsați să sufere pe persoană fizică?

Și mai bună întrebare, tovarășu’ sociolog. Potolește-te, bre, cu întrebări de-astea incomode. Da, dom’le, știm că o să fie alegeri în 2024. Și de-alea, și de-alelalte. Știm foarte bine. Dar potolește-te cu prostiile astea. Stai dracu’ jos în banca ta și taci din gură, că nu ne place cum gîndești. O s-o rezolvăm. O să dăm bani la presă și o să fie bine.

Evident că o să fie bine. Nici nu mă gîndeam altminteri. Hai, că o să fie bine. Hai, că o să ne placă. Mamă, ce-o să ne mai placă...

Ghinion.