CREIERE
Am avut noroc să-l descopăr pe Jacques Brel de tînăr, pe la vreo 17 ani. A fost dragoste la prima vedere, coup de foudre. De atunci, dragostea mea pentru el a rămas neschimbată, la aceeași intensitate, decenii la rînd. Practic de-o viață întreagă fac parte din intensa, selecta sectă a
CREIERE
În 1971, în cartea sa A Theory Of Justice, filosoful John Rawls a introdus conceptul de poziție originară, sau poziție inițială, primordială. Conceptul e mai cunoscut în forma expresiei “vălul ignoranței”. Este vorba despre fundamentarea teoretică, filosofică a dreptății în societate. Cînd poți considera că un principiu e drept în
CREIERE
Zilele astea un urlet de indignare a cuprins tefelimea progresistă internațională. Bestiile de medievali de la Curtea Supremă de Justiție din America tocmai au invalidat vestita decizie Roe vs Wade. Cea care în 1973, anul în care m-a născut, permitea femeilor americane să facă avort. A fost un scandal imens
CREIERE
Sîntem copiii timpului nostru. V-am mai zis-o și altă dată, mă repet. O frază de o banalitate cutremurătoare. Problema e că timpul nostru, de ceva vreme încoace, e din ce în ce mai isteric. Nu se termină bine o isterie de 24 de ore, că începe alta. Ciclul știrilor catastrofale
CREIERE
Iar a sunat alarma prin toată casa. Iar au urlat telefoanele de ziceai că-i atac chimic sau bombă atomică. O primejdie deosebită, din nou. Un eveniment epocal: o să plouă. Nu numai că o să plouă. Chiar o să fie și furtună. E foarte posibil chiar să și fulgere. Români,
CREIERE
Priviți harta Statelor Unite. Are, precum orice altă țare mare, practic de dimensiunile unui continent, două laturi și un mijloc. Waw. Ce descoperire epocală. Sociologule, ești bestial. Cum de ți-ai dat seama că o țară are două laturi și un mijloc? Ce cool e Palada în ultimul timp. Mai are
CREIERE
Au fost vremuri, relativ recente, cînd românii erau rugați de compatrioții lor să facă un mic sacrificiu. Să cumpere de la magazinele și de la producătorii românești, nu de la marile lanțuri internaționale, chiar dacă la români e mai scump. Să ajute economia românească, să dea dovadă de patriotism economic.
CREIERE
Zilele astea, atenția și emoțiile ne sînt acaparate de războiul din Ucraina. Aproape că nu mai există alt subiect căruia mass media și opinia publică să mai acorde atenție. Brusc, pe parcursul a maxim două săptămîni, în trecerea de la februarie la martie, am trecut de la marea frică de
CREIERE
Ce vrem noi zilele astea? Să fim indignați. De ce? A micuț: ca să fim auziți. Be micuț: ca să ne consolidăm imaginea de sfinți virtuoși în ochii celorlalți. Reputation management, cum ar spune specialistul. The Presentation Of Self In Everyday Life, cum ar spune bestia de sociolog, acest Goffman
CREIERE
E plină lumea zilele astea de idei nobile. La întîmplare, ba despre Covid, ba despre războiul din Ucraina. Sîntem năpădiți de o deontologie debordantă, necesară, întocmai și la timp. Printre aceste subiecte de largă respirație morală, din cînd în cînd mai scapă rătăcită cîte o șușă economică. E o excepție,
CREIERE
Deschid fereastra, imediat cum m-am trezit. Afară se răscacără o dimineață de toată frumusețea. Soarele s-a săltat de o palmă peste Măceș, dealul care, vorba poetului, un uriaș cu fruntea-n soare, de pază Telegii noastre pus. Un uriaș mai mic, n-are decît 815 metri. Dar orișicît. N-am găsit altă rimă.
CREIERE
Cînd vine vorba de război, de regulă nu prea poți găsi lucruri de bine pe care să le menționezi. Dominanta morală este clar definită. Opinia publică este la fel de bine conturată. Emoțiile sînt în totalitate negative. Frică, teamă, strîngere de inimă. Suferință, moarte, distrugere. Ce Dumnezeu să poți vorbi