Despre avioane și nu numai

de Dan ȘELARU, doctor în matematică

Am să vă spun o poveste, în 1902 s-a născut la Cluj, atunci în Imperiul Austro-Ungar, un tip, evreu, pe nume Abraham Wald. Matematician de geniu, a scăpat de naziști fugind în România și de aici în Statele Unite. O țară normală la cap, Statele Unite au folosit orice strop de inteligență la care avea acces, nouă nu ne stă în fire. În concluzie, americanii au înființat un departament de băieți deștepți cărora le puneau problemele practice pe care războiul real le ridica. Fiind străin, Wald nu avea nivelul de securitate ca să-și citească propriile rapoarte :).

Abraham Wald a primit următoarea problemă: avioanele care s-au întors din misiune au următoarea distribuție a găurilor primite de la gloanțele avioanelor naziste și de la antiaeriană, 12 găuri pe metru pătrat pentru motoare, 18,6 pentru fuselaj, 16,7 pentru sistemul de alimentare și 19,4 pentru restul avionului.

Unde trebuie pus blindajul, cât mai puțin ca să nu devină avioanele prea grele dar suficient ca să se întoarcă cât mai multe avioane din misiune?

Răspunsul rapid și greșit este unde sunt cele mai multe găuri, răspunsul corect este unde sunt cele mai puține, pentru că dacă o să considerăm că avionul este lovit cu aceeași probabilitate peste tot, atunci înseamnă că avioanele care NU se mai întorc s-au prăbușit pentru că au fost lovite acolo unde sunt cele mai puține găuri la avioanele care s-au întors, statistica noastră e făcută pe avioanele care s-au întors. Simplu, nu?

Eroarea de gândire constă în a crede că avioanele se întorc indiferent unde sunt lovite, că distribuția loviturilor e egal probabilă în a doborî avionul, gândirea corectă este că distribuția loviturilor e aceeași peste tot dar că anumite părți, în cazul nostru motoarele, sunt mai vulnerabile.

Cum se pune blindajul e o problemă matematică mult mai complicată, dar Wald a rezolvat-o și a salvat mii de vieți și sute de avioane. Și azi teoria lui Wald este folosită în multe domenii.

Realitatea constă de multe ori în ceea ce nu vedem, nu în ceea ce vedem. În spatele acțiunilor unor persoane, organizații, state sunt de multe ori lucruri pe care nu le vedem și care fac acțiunile să pară iraționale, de neînțeles și pe care le considerăm greșite, și asta pentru că informațiile noastre sunt incomplete iar modul nostru de gândire se bazează doar pe ceea ce vedem. Deciziile luate de respectivele persoane sau organizații sunt luate în vederea interesului propriu și acesta nu este similar cu cel crezut de noi în urma informațiilor la care avem acces. Ca să trecem de aparențe, trebuie totdeauna să ne punem în papucii celuilalt și să ne întrebăm care e informația pe care el o are și care-l determină să acționeze așa cum o face.

Niciodată lucrurile nu sunt atât de simple cum par și, de multe ori, ce vedem nu este realitatea.

Ironia sorții a făcut ca Abraham Wald să moară într-un accident de avion.