Opus nr. 581 - Consiliul Suprem Alexa Turcescu (CSAT)

Robert Turcescu: Doamnelor și domnilor, bun venit la CSAT! Da, da, da, nu e nicio glumă: Consiliul Suprem Alexa Turcescu. Ăsta este... o oră avem CSAT în direct. Îl salut pe Liviu Alexa de la Cluj. Salut, Liviu!

Liviu Alexa: Salut, Robert! Iertare că ți-am tăiat disciplina, dar nu știu ce... eu mi-am pus ceasul, ca toată lumea, cu 4 minute în spate și am uitat că...

Robert Turcescu: Lasă-te, că Nicușor... nici nu vreau să mă gândesc, că ăla nici nu știu dacă s-a trezit, dacă e vorba de CSAT. Noi avem Consiliul Suprem Alexa Turcescu aici. Dă drumul și la live-ul pe TikTok, așa că ne urmăresc și pe TikTok, unde am mulți followeri.

Liviu Alexa: Bravo, bravo! Bagă la greu peste tot, ca să știe lumea că suntem împreună. Poate ne pune și Manu la un moment dat cumva în ferestre, așa, împreună. Nu mai am răbdare, mă termină, înțelegi? Nu știu ce zici că e ședință CSAT.

Robert Turcescu: Consiliul Suprem Alexa Turcescu. Acum râdem, glumim, ne distrăm, dar vreau să încep de la bun început. Îl citesc pe Traian Băsescu. Acum nu vă supărați pe mine, dar pe bune, chiar a scris o chestie mișto și de aici plecăm cu discuția. Acum trei ore, Băsescu scrie pe Facebook:

„Trump își caută aliații. Corect? Băgați singur în capcana cu petrol a războiului cu Iranul, Donald Trump a constatat că ar putea avea nevoie de România. După ce în 2025 a retras demonstrativ — spre bucuria prietenului său Vladimir Putin — cea mai mare parte a militarilor de la Kogălniceanu, iar la München, prin trompeta Vance, a umilit pur și simplu România”, scrie Băsescu.

„Azi se pare că SUA are nevoie de baza de la Kogălniceanu. Foarte bine! Avem un acord de acces semnat la București la 6 decembrie 2005 și intrat în vigoare la 21 iunie 2006. În baza acestui acord, Armata SUA va primi acces la Kogălniceanu. Și asta nu pentru că Trump are nevoie, ci pentru că aliatul nostru, America, are nevoie. Având în vedere dinamica evenimentelor din Orientul Mijlociu”, scrie Traian Băsescu, „președintele României trebuie să acționeze rapid, fără tergiversări, amânări și ezitări. Afaceristul Trump, însă, va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operațiuni în Orientul Mijlociu costă.”

Robert Turcescu: Hai să plecăm, Liviu, de la chestiunea asta cu ședința CSAT și cu ceea ce am citit la un moment dat apropo de felul în care se poziționează, să spunem așa, susținătorii lui Nicușor Dan. E una, Madame Rodica Culcer, care îi scria — zice: „Sper că după această ședință CSAT de astăzi, președintele Nicușor Dan să aibă curajul să-l poată refuza pe Donald Trump.”

Băi, băi... am văzut-o și pe aia, doamna de la Funky Citizens, ne zice că bugetul o să fie bine. Băi, băi, vă dați seama că știe ea că o să fie bine, măi Robert, măi? Deci, trei lucruri am de zis. Facem pariu că, dacă îi răspundem lui Nicușor Dan acum la telefon și-l întrebăm: „Băi, când a fost făcut acordul pentru Kogălniceanu?”, mă crezi că nu știe?

Liviu Alexa: Habar n-are! De acord?

Robert Turcescu: Absolut de acord. Habar n-are, e varză pilaf mort. Doi: gura păcătosului alcoolic adevăr grăiește. Nu-l suport pe Băsescu, dar trebuie să remarc că este o poziție de om de stat. Nu mai este activ, da? Dar această postare — am văzut-o, evident — este o poziție incredibil de rațională, da?

Și al treilea lucru pe care vreau să-l combin la ce am spus mai înainte: este aprecierea mea de critic intens și chiar de om care nu îl iubește pe Băsescu. Aprecierea pe care o fac acestui fost președinte de a fi în continuare, de a avea demnitatea de a se implica în viața publică cu insight-urile lui, cu perspectivele lui. Lucru pe care papagalul de Emil Constantinescu nu-l mai face — dar el este un rateu al istoriei noastre — și pe care nesimțitul de Klaus Iohannis nu-l mai face. Este o responsabilitate post-prezidențială a oricărui lider, da? De a fi integrat în continuare. Și cred că este foarte corect ce face Băsescu.

Băi, nu ieși așa din istoria țării pe care ai condus-o fără să mai contribui cu o părere. Cine vrea, o bagă în seamă, cine nu, se poate șterge la fund cu ea. De data asta, însă, Băsescu — președintele Băsescu — ne-a desenat foarte rapid, probabil între două Algocalmine și trei whisky-uri, realitatea concretă. Președintele Nicușor Dan ar trebui să se decidă rapid să ajute și să refacă, șurub cu șurub, alianța cu America — așa cum e ea, condusă de Trump, nu ne interesează — și să contribuim și noi cu ceva, să ne vindem și noi pielea asta scărmănată cumva, că suntem picați din ploi. Atât am avut de zis.

Robert Turcescu: Da, adică, uite, ar putea, de exemplu, domnul Nicușor Dan... apropo de ce zice Băsescu, asta e fraza-cheie, zice: „Afaceristul Trump însă trebuie să afle ceva: că accesul pe Kogălniceanu pentru operațiuni în Orientul Mijlociu costă.” Băi, poți să vii să spui așa, ai mai multe variante. Poți să-i spui lui Trump: „Coane, bineînțeles, respectăm ce avem, dar ia vezi cu programul ăla Visa Waiver.” Ar fi o variantă, nu? Să-i spui la un moment dat: „Ia vezi cu... poate ai niște BlackRock, poate investește și prin România, vine și pe aici, poate mută niște operațiuni prin toată chestiunea asta... Poate vreți să mai deschideți vreo fabrică, vreo ceva pe la noi... Poate ne dai un ambasador care să nu fie gay și progresist.”

Liviu Alexa: Păi avem, a trimis mă deja ambasador! L-a trimis pe ăsta, pe Daryl Nirenberg. Avem ambasador american, da, gata, numit la București.

Robert Turcescu: Păi, nu știu, e venit, nu-i venit?

Liviu Alexa: E venit, mă! Și-a dus și scrisorile de acreditare la Nicușor, da, e tot. Oricum, eu sunt bucuros că administrația Trump mi-a prelungit viza cu 10 ani. Nu credeam, sincer, nu credeam.

Robert Turcescu: Zău? Da?

Liviu Alexa: Da. Și mie mi-a expirat, am avut emoții. Da, de azi-dimineață pe mine... de fapt, da, de seară, de când am aflat că va convoca Nicușor Dan CSAT-ul, tot stau așa și mă gândesc la acești oameni de stat care s-au adunat la o masă și pe care îi cheamă Nicușor Dan, Bolojan, Oana Țoiu și Radu Miruță. Tu crezi că ăștia sunt capabili să înțeleagă momentele prin care trece în momentul de față lumea întreagă? Nu mai zic și contextul în care trebuie să evolueze România.

Robert Turcescu: Adică am așa, cum să spun... eu mă tot întreb ce discută ăștia, măi. Cum discută ei în momentul de față în jurul acelei mese, în condițiile în care Bolojan nu banghește nicio limbă străină? Deci este... nu e la curent cu nimic din ce se întâmplă pe pământul ăsta, pe lumea asta, că nu poți... vorbesc foarte serios. Deci, dacă vrei să înțelegi ce se întâmplă în lume, dimineața te mai uiți pe una, pe alta, pe nu știu ce... Păi sigur, acum poate o fi cu Google Translate, poate s-o mai descurca, poate o mai înțelege câte ceva, da? E o lume în care au loc relații din astea la nivel de dialog personal, nu prin translator. Ăsta nu banghește nicio limbă străină. Ăla, Nicușor, toată viața lui a fost un leneș. Îți dai seama, acum trebuie să ia în calcul să citească, să studieze, să facă vizite, să se trezească, să nu știu ce. Oana Țoiu — vai de mama ei, o arogantă. Miruță e înnebunit după imagine. Am și spus mereu: ăsta, dacă trage un pârț, se filmează, că poate iese vreo melodie din ce a tras el la un moment dat. Deci ăștia sunt oamenii cu care trebuie să navigăm astăzi pe apele astea învolburate — uite, o metaforă din aia de doi lei — ale istoriei și ale evenimentelor. Ce facem noi cu ăștia?

Liviu Alexa: Deci întrebarea ta era dacă ăștia înțeleg ceva, cei pe care îi cheamă Nicușor Dan la masă, sau dacă și Nicușor Dan înțelege ceva?

Liviu Alexa: Dacă și Nicușor Dan înțelege... uite, dacă... Păi nu, Robert... Robert, nu înțelege, da, da, da. Problema e dacă Nicușor înțelege, domnul Turcescu. Lăsați-mă cu acuzațiile astea la simpatica doamna Țoiu. Am uitat așa că președintele nu înțelege, băi, mânca-ți-aș, despre ce e vorba în propoziție. Dar, aminte în ecuație, da? Câtă vreme tu ești azi, mâine la un an de mandat, și tot ce ai promis pentru mandatul primit de reformă — ai primit un mandat de reformă, nu de la mine, că nu l-am votat pe ăsta, da? — nu ai bifat nimic din tot ce le-ai promis alegătorilor tăi, nu mă interesează ce vorbesc ei la CSAT, Robert Turcescu. Pe mine mă interesează să-și ia domnul Nicușor Dan din spate nefăcutele și să numească șefii de parchete, dracului, fără să se mai lase șantajat de Grindeanu. Să numească dracului șefi la servicii, pentru că vreau să te rog să ne referim la scrisoarea deschisă publicată la RTV, că am acolo niște perspective aparte, speciale. Da? Să înceteze să mai fie cu fundul în șase luntri politice pentru a ține în viață o coaliție. Nu de alta, dar dacă nu e cuminte domnul Nicușor Dan și nu se trezește la realitate, s-ar putea ca domnul Hellvig, cu compania care îl însoțește, să îl suspende. Da? Să știi că nu mi-ar părea rău.

Robert Turcescu: Adică tu vezi posibil un astfel de scenariu în care Nicușor Dan ar putea fi suspendat?

Liviu Alexa: Astăzi voi publica un editorial de mare anvergură, dar și foarte lung, în care explic că, în acest moment — asta este părerea mea — România a devenit (știi cum sunt firmele alea?) în insolvență, dar nu chiar în insolvență, cu potențial. A devenit o pradă pentru oamenii din statul paralel care nu mai există, după părerea mea, da? Și ei se numesc Pahonțu, Hellvig și Coldea, da? Acești trei oameni... cu ăștia avem de lucru, pe ăștia îi analizăm. Nu mai există alți politicieni, justiție incoruptibilă și așa mai departe. Oamenii ăștia și-au propus, pentru că nu mai e nevoie de lovituri de stat, iar statul este vulnerabil și în disoluție, să pună mâna pe putere.

Coldea este cu Bolojan, Pahonțu este cu președintele Nicușor Dan, și Hellvig încearcă să îi dea jos și pe Bolojan, și pe Nicușor Dan, adică să-l suspende. Știi cu cine țin eu, mă? Cu Hellvig! Băi, eu care — vorba aia — nu am nici... Hai că mai am un pic, zi.

Robert Turcescu: Da, așa, da.

Liviu Alexa: Și spun și de ce, dar să-mi explic planul mai încolo. Nu pot să țin cu Coldea, care este un fetid moral pentru...

... tot ce a făcut. Evident. Nu pot să țin cu un dinozaur hermetic ca Pahonțu, care este căpitan de județ la mentalitate și care, de 25 de ani, mai e ceva ca Isărescu: a înțepat structurile statului și le folosește, a înțepat chiar și SRI-ul. Și atunci țin cu ăla, dacă cu ăștia lucrăm. Sunt de acord cu eliminarea — nu fizică — din funcție a premierului Bolojan, care este un incapabil și un imbecil, da? Și sunt de acord că Nicușor Dan nu poate fi o soluție pe termen lung pentru România. Mi-e frică deja de ce a făcut în 9 luni de mandat. Și atunci cred că trebuie... și dacă pot, cu condiția ca Hellvig să nu-l pună pe Rareș Bogdan pe acolo, într-o altă funcție, o să susțin orice demers care înseamnă că Hellvig preia PNL-ul. Nu mă dau cu securiștii, mi se rupe. Dar dacă cu ăștia avem de lucrat, astăzi cu ăștia vom merge mai departe. Prietene, nu se poate ca în acest moment România să fie lăsată să fie picată din ploi. Băi, cineva trebuie să pună mâna pe putere și țara asta să fie condusă. Este o țară necondusă. Nu numai că este coruptă, nu numai că este vai de mama ei din punct de vedere al moralului; este o țară necondusă, ceea ce e mai periculos ca orice.

Robert Turcescu: Ai pomenit ceva mai devreme și hai că m-ai făcut curios. Scrisoarea asta deschisă, dezvăluiri, sabotaj intern de proporții, ofițeri SRI care... A fost o scrisoare apărută la România TV, da? Trimisă la România TV. Ai zis că vrei să-ți spui un punct de vedere despre această scrisoare.

Liviu Alexa: Am vrut chiar o șaptesprezece! Din punctul meu de vedere, până acum, Cristian Rizea a fost considerat — de mine este considerat — un whistleblower, nu un jurnalist, da? Un avertizor de integritate. Dacă el până acum era considerat un povestaș de pe TikTok, da, începând de vineri sau joia trecută, de când a apărut scrisoarea deschisă (nu mai știu exact când, că pierd șirul zilelor), poate fi considerat avertizor de integritate legitimat de SRI. Pentru că această scrisoare deschisă, unică în istoria instituției — băi, mânca-ți-aș — și în istoria oricărui serviciu secret modern... Adică niște ofițeri activi trimit o scrisoare deschisă, măi mânca-ți-aș, da? Măcar dacă era deschisă, trebuia să ajungă și la Turcescu pe e-mail, și la mine, nu numai la RTV, al cărui domn mogul, Sebi Ghiță, este cu filiație SRI. N-am nimic cu Sebi, cu Maricel, dar ăsta e adevărul, adică ce să ne mai ascundem după cireș?

Sunt mândru de dezvăluirea celor de la RTV, dar e foarte cusută cu ață albă. Și atunci, dacă acest gest poate fi considerat cea mai proastă strategie de PR, „liga satelor” în relații publice, de apărare a unui serviciu precum SRI, unde, băi, aveam pretenții și am în continuare... Eu, Alexa, îi lăudam acum 9 luni pentru ideea de încapsulare a serviciului secret față de oameni ca și Coldea. Ha, ha, ha! Și acum vedem că se dă, mânca-ți-aș, scrisoare deschisă semnată de ei. Bun, nu e o problemă. Deci, practic, Cristian Rizea este de astăzi legitimat ca whistleblower oficial. Pentru că, oricum, nu l-a dat nimeni în judecată dintre persoanele fizice, oameni de afaceri sau politicieni.

Robert Turcescu: Da, asta este chiar o chestiune cu semne de întrebare. Băi, nimeni n-a zis: „Ia bă, că mă apuc să-l dau în judecată, că a zis una, alta, cutare, cutare.” Nu știu.

Liviu Alexa: Da. Și, repet, să vii astăzi, da, cu argumentele astea penibile. Repet: vă place, nu vă place de Rizea — mie mi se pare limbajul lui... și eu vorbesc buruienos — băi prieteni, a răspuns un serviciu de inteligență național la dezvăluirile lui Rizea, pe cale de consecință. Eu asta înțeleg și cred că ele sunt adevărate. Trec peste faptul că despre ăla de la SRI Moldova, personal am semnat câteva anchete. Trec peste faptul că în ultimii 12 ani, de la inițiativa lui Hellvig de reformă a instituției, s-au făcut aceste mizerii de regionale. Practic, din 40 de șefi de secții județene s-au făcut 9 baroni regionali, care au devenit niște episcopi ai intelligence-ului românesc. Episcopi care sunt stat în stat, care au smântânit nu un județ, ci 4-5 județe. Ăla de la Moldova este celebru pentru trafic de influență — și îmi asum ce zic — pentru nu știu ce control de business.

Și atunci, dacă SRI răspunde și legitimează dezvăluirile lui Rizea, întrebarea pe care o adresez în spațiul public domnului Răzvan Ionescu și celorlalți doi din SRI, adjuncții, da? Și de ce? Avem una și mai mare. De ce sunt acești regionali în funcție de 12 ani? Băi, de ce au devenit niște „veșnici” SRI-iști? Doi: au fost evaluați profesional, au fost profilați de protecție internă? Erau cunoscute vulnerabilitățile? Eu nu cred că nu erau. Și dacă erau, de ce dumnealor sunt în funcție? Trei: felicitări lui Rizea dacă a avut poza ăluia de la SRI Moldova și a publicat-o. Dar întrebarea corectă, jurnalistică, nu de whistleblower, este: cum a ajuns acea poză la Rizea? Cine înțeapă din interior SRI-ul? Cine face fotografii cu ofițeri superiori de rang înalt în timpul ședințelor operative? S-au mai întâmplat și altele. Te bufnește râsul: dacă în serviciul român de informații nu sunt în stare să găsească sursa, înțelegi? Înseamnă că nu-și merită bugetul, care, apropo, a crescut și anul ăsta.

Robert Turcescu: Alexa, eu nu știu dacă sunt în stare sau nu, dar știu că există un serviciu de protecție internă, așa cum are orice serviciu de contrainformații, unde chestiile astea trebuie să fie cunoscute în 3 secunde. Nu mă interesează că se spune că în spatele lui Rizea stă Pahonțu sau Hellvig sau nu știu cine. Nu mă interesează nici natura dezvăluirilor lui Rizea, la care sunt atent. Cum să nu fiu atent, pentru că sunt jurnalist de investigații? Pot să evaluez să fiu de acord sau nu cu atitudinea lui, cu ochelarii lui, cu hainele sau ceasul de nu știu câte sute de mii. Dar pe mine nu mă interesează argumentele penibile că „vai, Rizea e penal, vai, Rizea a făcut pușcărie”. Băi, a comentat cineva după video-ul publicat cu procurorul ăla cu filmele porno de la... nu mai știu de unde, din Suceava? Nu. Băi, a zis cineva ceva? A ieșit doamna aia să zică că dovezile sunt o porcărie, un AI? Măcar să zică că e un AI sau ceva. Bun, mergem mai departe. Hai să analizăm gestul emiterii scrisorii. Și aici am trei variante de răspuns, din care — sunt atât de îngâmfat să zic — una dintre ele este sigur adevărată, dar nu știu care.

Prima: scrisoarea deschisă a fost un demers acceptat de domnul Răzvan Ionescu. Adică știa și a fost de acord cu lansarea acestui manifest. Dacă e așa, înseamnă că domnul Răzvan Ionescu cu colegii lui — că nu, hai mă să-i citesc pe toți, să nu zică ăștia că Ionescu conduce singur SRI-ul, că-l minimizez — înseamnă că domnul Răzvan Ionescu a intrat la andropauză profesională. Și înseamnă că capacitatea lui de a vedea strategia de integrare și de integritate, de păstrare a integrității SRI, s-a diminuat. Adrian Ciocîrlan și Stan cu Răducu — să-i citim pe toți, să nu fie de vină numai Răzvan Ionescu, că nu-i corect. Triumviratul de la conducerea SRI, da, așa.

A doua variantă este că această scrisoare a fost trimisă fără cunoștința lui Răzvan Ionescu, Ciocîrlan și Răducu, și a fost o inițiativă personală a acestor șefi de SRI regionali. Dacă e așa, avem o problemă și mai mare cu „andropauza” lui Răzvan Ionescu, ceea ce înseamnă că simptomele în cazul dumnealui și al lui Ciocîrlan sunt grave: pe spate au început să le crească niște pene de papagali, ceea ce e un lucru foarte grav, știi? Ca niște excrescențe. Băieții de la județ au început să spună: „Lasă-mă pe ăia de la centru, că sunt... da, facem ce vrem noi.”

Și a treia chestie este că această scrisoare este un fel de concepție, un fel de ficțiune greu de contestat a unui alt serviciu secret — poate CIA, asta este perspectiva mea, sau rușii — care se constituie într-un soi de semnal de alarmă: „Băi Răzvane Ionescu, băi Românie, băi Nicușor Dan, faceți-vă, dracu’, ordine în ograda SRI, pentru că este inadmisibil să iasă asemenea dezvăluiri și voi să nu ziceți nimic!” Una peste alta, este extrem de grav. Ultima instituție în care eu mai credeam — și în SIE, să nu fiu mitocan — credeam în integritatea lor și că este imposibil ca ele să cadă în ciorba disoluției, tocmai mi-au demonstrat contrariul. Băi, când tu faci scrisorele deschise și răspunzi pe TikTok, ceea ce înseamnă că e adevărat, măi prietene... Și atunci îmi retrag public — și recunosc că am greșit — afirmația că n-ar mai trebui un șef civil la conducerea serviciilor secrete. Ba da, trebuie! Și ne demonstrează ce se întâmplă în aceste zile. Șeful civil, papagal sau nu cum îl putem considera, totuși se constituie în România într-o mică contrapondere pentru excesele acestor ofițeri de rang superior. Cum o fi, măcar cât de cât există o proiecție de echilibrare cu politicul și de congruență. Pentru că se pare că de trei ani de zile, de când băieții ăștia, Ciocîrlan și Răzvan Ionescu, sunt singuri în parohie, lucrurile au luat-o razna. Eu, care eram cel mai mare susținător, ziceam: „Lasă, bă, să fie conducere militară, nu mai puneți din ăștia ca Vlase pe acolo, da? Sau ca Hellvig.” Băi, îmi retrag asta.

Robert Turcescu: Auzi, dar revenim puțin la subiectul informațiilor lui Cristian Rizea. Remarca ta este absolut corectă: n-am văzut pe nimeni din cei pe care i-a făcut ăsta în fel și chip sau cărora le-a pus în față tot soiul de întâmplări, n-am văzut niciunul să reacționeze virulent, să zică: „Îl dau în judecată, gata, de mâine, pac, nu știu ce.” Bun. Sursa informațiilor lui Rizea — tu bănuiești că este o chestiune internă? Sau mai degrabă — poate să fie și internă, da, să spunem — sau este o chestiune de la un serviciu secret, de ce nu extern? Uite, pot să fie rușii, cum spuneam, sau CIA, ai zis tu la un moment dat. Adică, reacția asta de care tu pomenești a unor șefi regionali din SRI arată că, băi, îi arde, e nasol, e ceva acolo, ar vrea orice să-i închidă gura.

Liviu Alexa: Așa cum mie nu-mi place să mi se chestioneze sursele, așa nu voi face nici această analiză. Pe mine mă doare, Robert Turcescu, fix în patină dacă i le dă Pahonțu sau... mai există unul acolo pe economic, Gabriel Cojocaru, în interiorul SRI, ofițer activ nominalizat în scandalul Euroins, care pare să fie la cuțite cu Hellvig. Nu mă interesează dacă i le dă Coldea, dacă i le dă FSB-ul, dacă i le dă BND-ul lui Rizea. Bravo lui că le dă, asta este. Pentru mine mai important este că aceste dezvăluiri — nu mă refer la oameni de afaceri, la bisexuali și homosexuali din politică, la tot range-ul de informații pe care Rizea l-a aruncat în spațiul public — mă interesează în special dezvăluirile despre baronii din SRI. Eu la astea mă refer acum. Restul putem să le discutăm, dar nu mă interesează acum. Și atunci, astea sunt întrebările: au fost evaluați? Mai există conducere fermă în SRI sau e fiecare cu morții lui? Asta e tare, prietene, că atunci, pe lângă faptul că Rizea are acces prin alții (nu contează) în interiorul SRI, sau alții au acces, înseamnă că mai au acces și alte structuri de intelligence străine, cum ai sugerat. Și înseamnă că e găurit ca șvaițerul și SRI-ul.

Robert Turcescu: Eu cred că dacă ne uităm puțin la Nicușor Dan, care teoretic are cel mai important cuvânt în numirea viitorilor șefi de servicii și care amână sine die acest moment al desemnării unor șefi civili la conducerea SRI, SIE... cred că ne putem închipui ce debandadă este. Sau, mă rog, faptul că nu există în momentul de față niciun fel de control, pentru că toate sunt după chipul și asemănarea lui Nicușor. Tu crezi că Nicușor Dan înțelege ceva din funcționarea acestor servicii? El se bucură în momentul de față că, atunci când spune „SRI”, apar niște băieți în uniformă, bat din călcâie și spun: „Să trăiți, domn președinte, cu ce vă putem servi?” N-au niciun fel de...

Liviu Alexa: Ajungem la problema esențială, ai subliniat-o și ai izolat-o foarte bine. Domnul președinte Nicușor Dan este cel mai de vină, ca să zic așa, pentru tot ce înseamnă în acest moment haosul în care se zbate România. Această impotență — că este o impotență, o incapacitate — această procrastinare care nu este una rațională, cum făcea Kogălniceanu sau un mare procrastinator al istoriei noastre... Titulescu zicea că o problemă pusă în sertar, dacă nu s-a întâmplat nimic, înseamnă că nu trebuia rezolvată. Băi prietene, băi Nicușoare, în afară de faptul că este apanajul exclusiv al președintelui numirea acestor șefi de servicii, băi, o mermelești de 9 luni! Este inadmisibil! Și de aceea trebuie suspendat băiatul ăsta, de aceea trebuie scos total din politică și dat un șut fix în fund să se ducă înapoi în garsonieră cu Mirabela în apartament și să-și vadă de matematicile lui. Pentru că nu pot să cred că țara asta poate fi reprezentată încă patru ani de un asemenea tântălău. Bravo! Îmi pare rău, scuze pentru limbaj, mulțumim progresiștilor care l-au votat. Scuze, pentru că ăsta e adevărul, o vede toată lumea, înțelegeți-o! Progresiștilor, spălați-vă și ștergeți-vă la fund cu Nicușor! V-a dezamăgit. Șase milioane de voturi, prieteni, a făcut pipi pe ele domnul Nicușor Dan. Și vine nu numai... zici că e sindromul Stockholm: nu numai Iohannis v-a dat-o peste buci și s-a lins cu PSD-ul, cu Ciolacu, acum se linge ăsta cu Grindeanu. Votați, dracu’, PSD de acum înainte! PSD-ul meu... ăsta este un partid detestabil, dar măcar eficient. Adică tot votați progresiști și anticomuniști care după aceea fac blatul cu PSD. Proștilor!

Și atunci, consider că domnul Hellvig trebuie să ia cât mai repede PNL-ul, să-l dea jos pe Bolojan cu Toma — nu mă interesează — dar sper să nu-și împartă buca cu Toma. Cu Hellvig, că el e acolo, nu e Toma.

Robert Turcescu: Cum? Nu e Toma, e Hellvig.

Liviu Alexa: Am spus: domnul Hellvig este capelmaistru. Exact, el este dirijorul în chestia asta. Da, să-l dea jos pe Bolojan, să instaleze un premier sănătos și să ne apucăm de treabă, că țara asta are nevoie de decizii, măi! Premierul meu nu există în aceste contexte. Premierul meu nu numai că nu știe, nu banghește nicio limbă străină; el este incapabil profesional și mental să dirijeze o țară. Nu poate fi șef de executiv un asemenea căpitan de județ, băiatule! Nu mă interesează Predoiu cel nociv... Politica trebuie făcută de politicieni, nu de administratori de județ și betonari.

Robert Turcescu: Dar tu ai vreo explicație, așa, ca să filozofăm un pic pe marginea acestei chestii?

Liviu Alexa: Mai avem o notă, scuză-mă. Vreau să dau un șut cu mingea în ograda generalului Lucian Pahonțu. Ei, aici e o problemă. Lucian Pahonțu, în acest moment, probabil că mai contribuie și cu dezvăluiri pentru TikTok și altele. Lucian Pahonțu are o problemă cât casa. El s-ar alia cu Hellvig în demersurile astea dacă ar ști că primește și el ceva. Pe de altă parte, parohia e parohia lui: Cotroceniul. N-ar prea vrea să o piardă. Pe de altă parte, se pare că președintele Nicușor Dan nu i-a devenit încă sclavete. Că el așa e obișnuit, să îi transforme pe președinți în sclavii lui. Pe Băsescu a reușit să-l facă în al doilea mandat, pe Klaus Iohannis de la început. Că i-a zis: „Domnule, dar n-are sens să vă obosiți dumneavoastră cu problemele societății și cu șmenuri. Mă ocup eu. Dacă îmi ziceți că vreți să-l omorâm pe Turcescu, mâine îl rezolvăm.”

Robert Turcescu: Ce? Bineînțeles, da.

Liviu Alexa: „Dacă nu, lăsați-mă pe mine, că cu cupoane n-are sens... cu doamna Carmen mergeți și... lăsați că cumpărături la ceva, am eu un card.” Da. Ei, autistul politic Nicușor Dan se pare că n-a picat, că la autiștii politici magia rațiunii e un pic mai... știi tu cum e.

Robert Turcescu: Cum e autistul politic? Fă o paranteză să înțeleg.

Liviu Alexa: Nu pot să mă refer efectiv la boala lui, da? Am înțeles că e o metaforă, da. Hipnoza funcționează la genul ăsta de autiști politici mai greu. Adică ai nevoie din prima oră să-i areți trei biluțe și să numere oi ca să pice în plasă. Atunci domnul Pahonțu e încurcat. Cred că întrebarea pe care ar trebui să o punem astăzi este: „Domnule Pahonțu, îi sunteți sau nu loial președintelui?” Fiindcă, oricum, sunt alte întrebări. Întrebarea: de ce mai ești dumneata acolo? De ce nu ești, dracu’, la pensie? De ce mai ești activ? De ce nu ești la pensie, prietene? Dar cum nu mai are sens să mai punem întrebarea asta, întrebarea este: „Domnule Lucian Pahonțu, mai sunteți loial sau sunteți loial președintelui?” Uitați, vine Hellvig pe cai mari și poate pune de o suspendare. Vine Coldea și poate pune de o suspendare și Coldea cu Bolojan și cu gașca. Nu se știe niciodată. Toți au acest obiectiv, vor să-și pună un președinte pentru că președintele este slab. Dacă Nicușor Dan dădea semne de forță în iunie-iulie, nu trecea din start... altfel se punea problema. Și eu am crezut asta, mărturisesc cu teamă.

Robert Turcescu: Ai crezut că Nicușor Dan o să facă revoluție în prima lună de mandat?

Liviu Alexa: Să facă, să dea niște semne de forță care să fie mai ales necitibile. Eu așa credeam.

Robert Turcescu: Băi, băi, de ce nu m-ai sunat? Că-ți spuneam eu. Am stat patru ani de zile în Parlament cu el. Totul este un agarici, mă! Omul nu înțelege, Nicușor Dan trăiește în lumea lui, nu o spun eu. Mi-o spuneau toți colegii lui de partid în Parlament. Patru ani de zile, din când în când, aproape că devenise subiectul meu preferat de dialog cu useriștii. Îi întrebam: „Și Nicușor ce mai face? Tot așa e la ședință? Îi cade capul într-o parte așa și vă lasă 10 minute să vă uitați pe pereți?” Făceau taba, e ceva absolut înfiorător. Trebuie să înțelegem cu toții: Nicușor Dan nu trăiește în lumea noastră, el trăiește în lumea lui.

Acum Nicușor Dan, tot din mărturisirile unor useriști, este îngrozit. Paul Palencsar chiar a scris un text în care a spus că l-a văzut în poarta Cotrocenilor când au venit manifestanții săptămâna trecută să îl oblige să nu-i numească pe ăștia la parchete. A văzut un Nicușor Dan desfigurat, un Nicușor Dan îmbătrânit brusc. Băi fraților, e un Nicușor Dan care a fost scos din rutina lui, adică din nesimțirea lui că nu făcea nimic — ca la primărie, unde se închidea în birou, se uita la desene animate și zăceau dosarele de autorizare pe masă și el nu semna absolut nimic. Și e pus în momentul de față, că vrea, că nu vrea, să muncească ceva. Nicușor Dan dintr-odată a descoperit că are serviciu! Serviciul ăsta se numește „ești președintele țării”, adică trebuie să mergi în vizite externe, să primești oameni la Palatul Cotroceni, să promulgi legi, să ai inițiative, să dialoghezi cu societatea civilă, cu avocații, cu magistrații, cu polițiștii. Să vină băieții de la servicii să-ți spună una-alta, să te sune Trump, să te sune Macron... Ăsta e disperat! Voi vă dați seama că un om care a ajuns la 56 de ani și a frecat menta, a frecat duda, dintr-odată descoperă că el are treabă? Băi, are treabă! Trebuie să se trezească devreme și să se culce târziu. E dezastru. Băsescu dormea două ore pe noapte, de la 4 la 6 dimineața. La 6 dimineața făcea un duș, se bărbierea, lua una mică și pleca la treabă, înțelegi? Erau ăia înnebuniți: „Băi, cum rezistă ăsta? Ce mănâncă, ce bea?” Nicușor Dan e distrus. El n-a muncit 8 ore continuu în viața lui!

Liviu Alexa: Dar nu are cum să muncească, Robert. Pentru că, dacă el este medicat pentru sindromul ăla pe care îl are, n-are cum. Trebuie înțeles că o persoană cu această boală... deci n-are cum. Ok că îl înjurăm noi, ok că îl criticăm. Cum să explici tu la 6 milioane de oi chestiunile astea care puteau fi prevăzute înainte? Cum să explici unui bucureștean? Băi, nu-l mai votați o dată primar, că primul mandat a demonstrat ce poate! Țara asta e plină de oi. Eu ce să fac? Să mai... cât pot să mai zbier eu sau Turcescu sau alții? Și așa ne puneți zoaie în cap pe internet și pe TikTok și ne faceți putiniști, nesimțiți, vânduți. Eu sunt pe toate listele, ca și tine. Am luat și de la USAID și de la Kremlin. Băi, hotărâți-vă!

Robert Turcescu: Asta este marea problemă, că îndrăznim. Da.

Liviu Alexa: Progresiștilor, luptătorilor pentru libertatea României, vă place cum se cacă președintele în capul vostru în aceste momente? Ați ieșit, v-ați dus acolo să vină ăsta transfigurat, vorba lui Turcescu, să spună ce? Ai spus că nu și-a respectat mandatul de reformă. Păi, mama din Bistrița a fost numită la Cotroceni? Atunci își asumă responsabilitatea totală pentru asta. Trist, foarte trist. Pentru unii e o surpriză, pentru mine era previzibil. N-am avut nicio surpriză. M-am uitat în anii ăștia la Nicușor Dan ca la o chestie... Nu mi-a venit să cred când a devenit primar al Bucureștiului. Am zis: „Băi, a înnebunit lumea!” Dar am zis că poate a fost un accident, poate atâta ură adunaseră ăștia pe Firea încât au zis „gata, trebuie să o înlocuim pe Firea cu nimeni”. Ok, am înțeles. Dar după aia să-l vezi că ia al doilea mandat și că ajunge și președintele României... asta oricum nu mai ține doar de votanți. Ține și de un plan care sunt convins că a fost pus în aplicare. Dar o să mai avem ocazia să discutăm despre asta.

Liviu, mâine se întâmplă un lucru: în România apare domnul Zelenski într-o vizită. Și dacă zic eu că vine după bani — sau a zis Simion, a postat și el aseară, dar am zis-o înaintea lui Simion — zice lumea că sunt rău. Ceea ce nu mă deranjează, mai ales când vine vorba de Zelenski; vreau să fiu foarte rău, pentru că mie ăsta mi se pare un nenorocit. Dar e altă discuție. Însă în Politico scrie negru pe alb: „Planul Europei de a menține Ucraina pe linia de plutire, chiar dacă Ungaria continuă să blocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro.” Deci, ca să ne înțelegem: Orban Baci și-a exprimat dreptul de veto și a zis că nu dăm 90 de miliarde pentru Ucraina. Dar uite ce scrie Politico: se așteaptă ca Kievul să rămână fără bani la sfârșitul acestei luni. O gură de aer de la FMI și ajutorul din partea țărilor baltice sunt menite să îl mențină solvabil. Deci Politico, nu Turcescu. Zelenski a plecat în turneu după bani. „Ucraina a primit bani de la țările UE pentru a-și finanța efortul de război.” Care efort de război? Vă spun eu: cu banii ăia se plătesc pensiile și salariile în Ucraina. Asta se plătește, nu efortul de război. Ei spun eufemistic „efortul de război”. Politico este ziar progresist. Deci liderii UE se vor întâlni săptămâna viitoare la Bruxelles sperând să-i convingă pe Orban și pe Robert Fico să aprobe împrumutul.

Auzi, mă întreb: turneul ăsta al lui Zelenski nu este o formă de disperare? Pentru că a trecut pe planul doi. Războiul din Iran a luat fața războiului din Ucraina și e disperat că lumea nu se mai preocupă de el. Știi bancul ăla cu „mere-mere”?

Robert Turcescu: Nu-l știu, domnule Alexa, ziceți-l.

Liviu Alexa: Vine un chelner, aduce nota la masă. Clientul se uită pe notă și vede: „friptură, etc... și două mere: 400 de lei”. „Cum, domnule, două mere? Nici n-am mâncat mere!” La care chelnerul zice: „Păi, dacă mere — mere, dacă nu — nu mere.” Așa și Zelenski. În acest moment trebuie să constatăm că pacea din regiunea noastră nu mai este o prioritate nici pentru Trump, nici pentru nimeni. Domnul Putin cred că râde de se cacă pe el la Kremlin, mai bea o vodcă și zice: „Ia uite la ăștia!” Donaldică, dragostea pământului, nu ne spune câți morți sunt cu adevărat, că la întâmpinare erau doar șase sicrie, dar mi-e foarte greu să cred că sunt doar șase. Aceasta este o întrebare interzisă la briefingurile de presă.

Eu îți spun sincer că i-aș da domnului Zelenski bani dacă aș fi premier în România, dar dacă mi-ar răspunde la două întrebări: ce s-a întâmplat în scandalul de corupție cu șeful lui de cabinet și care sunt concluziile anchetei despre banii scurși de acolo? Știu că hoțul, șeful de cabinet, e bine-mersi în Israel. Și doi: să-mi spună de ce coincidentul ăsta din Ungaria i-a arestat lui Orban 90 de milioane de euro — 40 de milioane cash și 400 de kilograme de aur. E foarte ciudat să vii cu bani în tașcă la nivelul ăsta. Sunt bani negri. După ce răspunde la aceste întrebări, mai vedem.

Sursele mele spun că Zelenski se va întâlni cu Nicușor Dan și Bolojan pentru sprijin, dar marea întâlnire de mâine este cu băieții din industria de apărare românească, cu ăștia de pe la Romarm. Ideea este că vin niște bani prin programul SAFE. România nu are capacitatea să producă foarte mult armament acum. Vine Zelenski și zice: „Băi, facem o combinată româno-ucraineană? Noi avem experiență, știm ce trebuie produs pentru războiul ăsta. Hai să luați voi banii, că sunteți în UE, și facem în așa fel încât să ciugulim și noi din banii ăștia SAFE.” Deci noi ne băgăm în rahat și mai tare în raport cu rusul din cauza lui Zelenski. „Hai să ne facem frați cu ucraineanul în producerea de armament.” Atât de tâmpiți putem să fim?

Robert Turcescu: La cât de proști sunt Bolojan și Nicușor, nu m-ar mira.

Liviu Alexa: Este 90% bătută palma. Mâine are loc întâlnirea Zelenski cu Romarm pentru înființarea unei combinate. Robert, fratele meu, în afară de faptul că nu avem încă bugetul aprobat și trebuie să mergem la Năvodari în vacanță... noul consiliu de securitate al lui Trump are miza de un miliard deschiderea la masă. A promis ceva autistul-șef al țării? De unde bani, băi băiatule? Nu mai zice că vin bani din SAFE, zi că folosim bani din împrumuturile pe care le luăm drept credit pentru o înarmare falsă.

Breaking news: surse Bloomberg spun că România va permite SUA să folosească bazele pentru războiul din Iran. Manule, iar dormi? Îl dau afară, aduceți-mi un om! Deci, România — de parcă am fi avut emoții — am zis-o de azi-dimineață. Cine e Bloomberg? E premierul României? Am ajuns ca deciziile strategice să fie comunicate la Bloomberg. Eu am făcut sport, am pictat, am făcut emisiunea și încă nu există o poziție oficială a premierului sau a președintelui. Să facem ministrul de finanțe pe cei de la Politico și premier pe Bloomberg! Suntem într-un rahat de disoluție, suntem jalnici. Ședința s-a terminat după 3 ore, declarațiile sunt la 13:30. Între timp aflăm totul de la Bloomberg. Noi ar trebui să folosim banii să construim alianțe cu cei puternici: olandezi, francezi, nemți. Și polonezi, dacă tot s-a dus Nicușor Dan cu miloaga la „liga a doua” a Europei. Țara noastră nu știe cu cine să se alieze pentru că Nicușor Dan nu are nimic în cap, numai paie și orez. Astea sunt alegeri importante. Nu poți să zici că dai jumătate la francezi și jumătate la nemți, că e bătaie mare în industria de armament. Ce îți dorești de la viață în următorii cinci ani, dragă Românie? Cum să decidă Nicușor Dan? El nu poate decide nici cu ce chiloți să se îmbrace dimineața, săracul. Trebuie să decidă dacă o mai cară pe Mirabela cu avionul prezidențial.

Liviu, vreau să te întreb un lucru: astăzi se duce Madame Țoiu în fața Comisiei de Politică Externă. Va da explicații la ora 13:30 despre situația cetățenilor români. De ce mai e asta ministru de externe după povestea cu minorul numit Irina Ponta?

Liviu Alexa: Eu nu mai am chef să fac referire la Oana Țoiu sau la Miruță. M-am decis să mă concentrez pe Grindeanu. Câtă vreme șeful celui mai mare partid din România admite ca USR să mai fie la guvernare și tolerează acest partid de isterici și incompetenți, îl consider pe Grindeanu vinovat. Punct. Tu, Grindeanu Sorin, blatiistul-șef, de ce permiți acestor asistați mental să mai fie în guvern? Dacă analfabetul funcțional Miruță conduce apărarea și Buzoianca aia consideră că singura reformă este să reorganizeze Romsilva... mergeți băi acasă!

La final, Liviu, tu ai făcut un experiment fabulos. Nu știam, sunt uimit. Ți-a ieșit o expoziție foarte mișto la Cluj, cu scandal în stilul tău. Te-ai apucat de pictat, ai vândut bine și vii cu o expoziție și la București în aprilie, la galeria Galateca. Cum arată lumea asta a pictorilor, a banilor și a invidiei?

Spre deosebire de industria scrisului, în artă chiar trebuie să fii priceput la manufactură. Există o grămadă de orgolii și mulți „no-name”. Avem artiști extraordinari, dar și o indolență a statului și un snobism mult mai puturos. Dacă vine Turcescu sau Alexa să picteze, lumea zice: „Aoleu, controversatul jurnalist!” Mi s-a negat dreptul de a fi artist, dar feedback-ul publicului a fost extraordinar. Am avut un trafic imens pentru un debutant. Am vândut „Caracatița” cu 9.000 de euro și am luat 15.000 de euro pentru „Îngerul pus la încărcat”. Totalizez vreo 73.000 de euro din această expoziție și probabil voi face sold-out până ajung la București.

Asta demonstrează că strategia de marketing contează. Am făcut mult teasing. Faptul că am stricat niște orgolii ale unora care pictează de 15 ani tot flori și margarete e problema lor. Ei nu înțeleg unde se duce arta contemporană. În vest, dacă nu ești gay, dacă n-ai o poveste de transgender sau nu vii din Africa, n-ai șanse la premii mari. Eu mi-am propus să intru în industria asta ca un uragan, să le demonstrez că fac pișu pe prejudecățile lor și că mă pot descurca fără Uniunea Artiștilor Plastici, păstrându-mi statutul de heterosexual și creștin. Nevastă-mea zicea la mișto: „Dacă ajungi mai repede la Berlin, te las să zici și că ești bisexual.” Ambiția este în ADN-ul meu de bistrițean.

Arta mea nu desacralizează, deși am vândut o Madonă cu față de emoji cu 12.000 de euro. În noua expoziție am o pânză, „Regele părinților”, cu un copil care își duce părinții în lesă. Este o realitate: am ajuns să răsturnăm piramida familială. Când părinții devin „yes-men-ii” copiilor, aceștia din urmă devin regii, iar părinții niște „pets”. În aprilie ne vedem la București.

Robert Turcescu: Îți mulțumesc, Liviu. CSAT-ul de astăzi se oprește aici. Abonați-vă la canalul de YouTube „HAI România”. La ora 14:00 urmează Liviu Mihaiu. Aruncați un ochi și pe canalele mele oficiale. Am zis de alea rele azi, că sunt spurcat la gură. O să mă cert cu Manu acum, așa că...